La Viena, românii veniți la vot și-au exprimat temerile legate de direcția în care se îndreaptă România. Mulți au spus că au votat pentru a susține valorile europene și democrația.
Florentina și Cosmin Mihailov, în vârstă de 52 de ani, au venit să voteze la secția 19 de la Institutul Cultural Român din Viena, împreună cu fiica lor, Mara, de 23 de ani. „Pentru ordine, disciplină și pentru rămânerea în Uniunea Europeană”, spune Florentina. „Suntem îngrijorați că se pierd toate beneficiile și avantajele pe care le are România în UE”, adaugă Cosmin. „Noi respectăm și decizia diasporei de a vota diferit, dar trebuie să votezi informat.”
Enlarge
Mara s-a născut cu parapareză spastică și are nevoie de sprijinul părinților pentru a se putea deplasa. Acesta este și motivul pentru care familia a plecat din România în urmă cu opt ani, după ce Mara a terminat clasa a VIII-a ca șefă de promoție.
„Am căutat un viitor mai bun afară; sunt șanse mai mari să găsesc un loc de muncă aici ca persoană cu dizabilități motorii. Iar sistemul medical e mult mai avansat”, spune Mara.
Mama ei, Florentina, afirmă că, de când familia s-a mutat la Viena, calitatea vieții lor s-a îmbunătățit. „Faptul că avem pe unde să ne plimbăm – în Constanța, de unde venim, mașinile sunt parcate pe trotuare, de exemplu. N-aveam pe unde să mergem la plimbare.”
Enlarge
„Noi eram bine și în țară”, spune ea. „Eu eram profesoară, soțul meu – inginer; era totul OK acolo. Însă Mara nu avea viitor în România.”
Acum, Mara este masterandă la Facultatea de Limbi Străine din Viena și se pregătește să devină traducătoare – vorbește germană, engleză și franceză. „Am avut dintotdeauna o pasiune pentru limbile străine”, spune ea.
„Mie mi se pare că oamenii din diaspora ar trebui să fie pro-Europa, să aibă idei mai progresiste și nu prea pot să înțeleg.”
Ștefana Pérez Flores (soțul ei este din Mexic), în vârstă de 35 de ani, a venit să voteze la secția 20 de la Institutul Cultural Român din Viena. „Mă aștept ca viitorul președinte să reprezinte țara într-un mod demn și competent”, spune ea.
Locuiește de 15 ani în Viena, unde a studiat mai întâi Peisagistică, iar acum urmează cursurile Facultății de Muzicologie, pe care se pregătește să o termine în curând. Lucrează part-time la Universitate. A plecat din Timișoara, orașul ei natal, la 19 ani.
Enlarge
Nu a votat în primul tur, fiindcă se afla într-o călătorie în Egipt, dar spune că acum „spiritul civic” a scos-o la vot. „Am venit să votez pentru democrație și pentru cei din România. Mă îngrijorează ce s-a întâmplat anul trecut la primul-primul tur. Îmi doresc să mergem spre progres, să fim pro-Europa, nu să ne întoarcem în trecut.”
A fost surprinsă de decizia de vot a românilor din diaspora în primul tur al alegerilor prezidențiale. „Mie mi se pare că oamenii din diaspora ar trebui să fie pro-Europa, să aibă idei mai progresiste și nu prea pot să înțeleg. E și greu să înțelegi, pentru că e vorba despre bubbles politice și toți suntem înconjurați de oameni care gândesc similar cu noi – prietenii, familia. Și e greu să intru în contact cu cei care gândesc foarte diferit față de mine.”
„Sunt oameni care, spre deosebire de mine, n-au vrut să plece de acasă.”
Smaranda Miron, 39 de ani, juristă, a venit să voteze la secția 16 de la Ambasada României în Republica Austria. „Am votat ca să rămânem pe drumul european, să nu mergem înapoi 35 de ani”, spune ea.
Locuiește de zece ani în Viena și este originară din Iași. La 23 de ani, după ce a terminat Facultatea de Drept, a plecat în Germania pentru un master în drept european. A locuit o vreme în Germania, apoi în Belgia, s-a întors în Germania și, în cele din urmă, s-a stabilit în Austria. „Mi-am dat seama că e mai OK să practici dreptul în străinătate”, spune ea.
Enlarge
Smaranda povestește că, în seara de dinaintea începerii votului în diaspora, s-a întâlnit cu câțiva prieteni din România, aflați în Viena pentru o conferință de stomatologie. „Cred că ei sunt mai îngrijorați decât noi, cei care locuim în străinătate. Își făceau planuri să-și deschidă conturi sau să-și cumpere case în alte țări. Sunt foarte speriați, mai ales cei care au copii: de amenințarea Rusiei și a războiului – pentru că ei locuiesc în Iași, Botoșani, Suceava – și apoi de partea financiară: devalorizarea leului, pierderea economiilor, scăderea economică, ce se va întâmpla dacă investitorii pleacă și nu mai vin proiecte noi.”
„Am votat și în primul tur: nu pentru același candidat, dar în aceeași linie.”
Smaranda spune că nu mai vrea să se întoarcă niciodată în România. „Se poate face avocatură și sunt profesioniști extraordinari în România, dar pe mine mă îngrijorează sistemul sanitar. Am prieteni care schiază și, sincer, le spun să nu meargă în România, chiar dacă le place că e frumos și mai ieftin. Le spun că îți rupi piciorul și ajungi la urgență și pleci acasă cu o infecție – de la o ruptură de picior, mori de o infecție intraspitalicească.”
Enlarge
„În plus, educația. Când mă duc acasă și trec pe lângă școli, nu știu… Și noi am fost tineri, dar vocabularul, vocea, vulgaritatea, nivelul conversațiilor… Mă sperie foarte mult generația care vine. Ăștia sunt 10 ani de România educată pentru care am votat și eu, dar nu s-a întâmplat. Pentru ce se întâmplă acum sunt convinsă că există motive; îi înțeleg și pe cei care sunt frustrați – doar că nu așa se rezolvă.”
„Fata care îmi face părul și meșterul care mă ajută prin casă sunt tot români. Sunt oameni care, spre deosebire de mine, n-au vrut să plece de acasă. Eu am vrut să plec de acasă. Ei au fost forțați de împrejurări să plece de acasă. Oamenii aceștia vin aici să strângă bani ca să se întoarcă acasă. Eu nu vreau să mă întorc. Deci conexiunea lor cu țara e mult mai puternică.”
„Îi văd tot timpul pe WhatsApp, pe video, cu mama, cu bunica, cu mătușa. Trăiesc aici într-o bulă, în localități sau cartiere pline de români – cu restaurant românesc, cu microbuzul care vine în fiecare săptămână cu pachete. Nu vreau să par snoabă, dar e cu totul altă lume.”
„Asta discutam azi la birou cu un coleg din Ungaria – că nici ei nu prea pot să ne arate cu degetul. E o parte mare a societății despre care noi n-am știut că există și că e atât de numeroasă. Am o prietenă bună din Turcia și, când au fost ultimele alegeri prezidențiale la ei, am întrebat-o: «Cum e posibil ca peste 70% dintre turcii care trăiesc în Austria să voteze cu Erdoğan?». Acum am înțeles.”
Românii din diaspora votează timp de trei zile la al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2025. Secțiile din străinătate sunt deschise de vineri până duminică, între orele 7:00 și 21:00, ora locală, cu mențiunea că duminică votul se încheie cel târziu la ora 21:00, ora României, indiferent de fusul orar. Echipa Teleleu documentează votul românilor din Viena, unde sunt șase secții de votare: aici lista completă cu secțiile din Austria.
Călătorim cu o autorulotă în comunitățile de români din Europa și încercăm să aflăm care sunt motivele care i-au făcut să plece din țară, ce a însemnat pentru familiile lor această schimbare și cum s-au integrat în noua lor țară și în noua lor viață. Poți citi aici seria Plecat, un proiect despre românii din diaspora.
În noiembrie 2017, a apărut la editura Humanitas cartea noastră, Acasă, pe drum. 4 ani teleleu, despre comunitățile din România în care am trăit de când ne-am mutat într-o mașină și despre cum ne-a schimbat pe noi această experiență. Plecat va fi următoarea noastră carte, care va apărea tot la Editura Humanitas.
