Dimineața, la 6.20, Alexandru, în vârstă de 25 de ani, așteaptă în fața Ambasadei României la Berlin să se deschide secțiile de votare. Locuiește în Magdeburg, la 150 de kilometri distanță de Berlin, și a luat trenul la patru dimineața ca să ajungă la vot. A făcut aproape două ore pe drum.
E întuneric și Alexandru e zgribulit de frig când îl întâlnim în fața Ambasadei. A plecat din țară la 18 ani, după ce a terminat școala profesională de mecanici auto și nu și-a găsit nimic de lucru în România. Primii doi ani a muncit la negru la un „bâlci” – călătorea prin Germania și monta carusele în parcuri de distracții.
După ce a cunoscut-o pe iubita lui, care e nemțoaică, s-a angajat la o firmă de construcții metalice unde lucrează și azi. Are un copil de cinci ani, iar acum i-a adus în Germania și pe părinții lui – tatăl lucrează în construcții, iar mama la curățenie.
Enlarge
În casa lor din satul Climăuți, județul Suceava, nu mai locuiește nimeni. Alexandru n-a mai fost în România de șapte ani. „Vreau să mă întorc acasă”, spune el. „Și mâine m-aș întoarce dacă se schimbă ceva pe viitor. Și iubita mea ar veni. Mi-e dor de casă.”
Alexandru a fost primul votant de la secția 159 din cadrul Ambasadei României la Berlin. După ce a votat, s-a întors cu trenul la Magdeburg, unde lucrează și locuiește. La ora două după-amiaza începe serviciul, deși s-a trezit la trei noaptea și a făcut aproape patru ore dus-întors ca să voteze.
Câțiva români nu știu că trebuie să dovedească că au reședința în străinătate ca să poată vota.
Documentăm alegerile la cele trei secții de votare din Ambasada României la Berlin. În Germania sunt 61 de secții de votare pentru alegerile parlamentare, față de 80, câte au fost la prezidențiale. Ambasada a decis să nu mai deschidă secțiile în care au votat la alegerile trecute mai puțin de 1.000 de persoane.
Numărul total al cetățenilor de origine română stabiliți în Germania era de 1.018.000 la 31.12.2019, cifră care cuprinde copiii născuți în Germania, românii care au primit cetățenia germană și pe cei din părinți de origine română. Sursa: Statistisches Bundesamt (Institutul German de Statistică)
Între 2012 și 2019, numărul românilor care s-au stabilit în Germania a crescut constant cu o medie de 77.600 pe an, cu un vârf de aproape 100.000 în 2015.
Printre primii români care au votat la secția 159 de la Ambasadă s-a aflat și Emil Hurezeanu, Ambasadorul României la Berlin.
Prima zi de vot e cea mai liniștită, iar membri comisiei de votare se așteaptă ca duminică să se aglomereze. Câțiva români nu știu că trebuie să prezinte un act care să dovedească că au reședința în străinătate ca să poată vota.
Enlarge
Printre ei se numără Cristian, 29 de ani, care e stabilit de doi ani la Berlin și lucrează în IT. Le prezintă membrilor comisiei asigurarea de sănătate, carnetul de conducere, contul bancar, contractul de muncă, dar niciunul dintre aceste acte nu e acceptat deoarece nu se regăsește pe lista MAE. Cristian insistă: nu poți avea un cont bancar sau asigurare de sănătate în Germania dacă nu ai Anmeldung (înregistrarea reședinței). După ce în secție se creează o stare de tensiune, Cristian găsește pe e-mail o adeverință privind domiciliul permanent.
Florin nu se întoarce în România din cauza homofobiei
Florin locuiește în Berlin împreună cu partenerul lui și spune că nu s-ar mai întoarce în România pentru că nu se simte „safe” într-o țară care a organizat un referendum prin care a vrut să îngrădească drepturile comunității LGBTQ.
S-a născut în Brăila și a locuit în Timișoara și Arad. Ultimul oraș în care a locuit a fost Arad și nu se simțea împlinit pe plan personal și profesional. A plecat la Praga cu o bursă Erasmus, și-a găsit de lucru și s-a stabilit acolo. În prezent lucrează pentru compania Johnson & Johnson.
Anul acesta s-a mutat la Berlin împreună cu iubitul său, care are dublă cetățenie franceză-germană. Florin e primul votant de la secția 158 din cadrul Ambasadei României la Berlin și votează cu dovada reședinței în Cehia, pentru că actele germane vor fi gata abia la începutul anului viitor.
Enlarge
Nu vrea să se mai întoarcă în România și unul dintre cele mai importante motive este homofobia societății românești. L-a afectat ura pe care Referendumul pentru familie din 2018 a stârnit-o împotriva minorităților sexuale. „A fost a slap in the face și mă bucur că nu s-a validat, pentru că nu își avea rostul: căsătoriile între persoane de același sex oricum nu sunt recunoscute”, spune Florin. „S-au cheltuit o groază de bani inutil când se puteau repara spitale, se putea cumpăra aparatură pentru spitale, pentru școli. Vedem acum cu școala online că au fost probleme cu tabletele, banii ăia se puteau cheltui cu totul diferit din punctul meu de vedere.”
Florin spune că votează pentru părinții și frații lui care au rămas în România. „Să încerc să schimb ceva pentru ei, să le meargă lor mai bine, dacă mie nu o să-mi mai meargă, pentru că eu n-o să mă mai întorc.”
„Nici nu se compară ce câștigam în România cu ce câștig aici.”
Ana are 59 de ani și trăiește de 10 în Germania. „Am venit de bine ce mi-o fost în România”, îmi răspunde când o întreb. Ana e din Someșeni, Cluj-Napoca, dar a locuit în Timișoara, unde a lucrat la curățenie și într-o pizzerie.
Enlarge
În 2001, soțul ei a murit în Spania, unde lucra în construcții. N-a avut 10.000 de mărci ca să-l repatrieze și n-a fost nici măcar la înmormântarea lui, pentru că n-a primit viza la timp. A vizitat mormântul soțului ei câțiva ani mai târziu, împreună cu băiatul lor.
Atunci când i-a spus că pleacă în Germania, fiul ei n-a fost de acord: „Mami, nu te las, că Doamne feri se întâmplă și cu tine ceva acolo”.
În primii ani a lucrat la negru și a îngrijit copii, apoi s-a angajat cu acte la o firmă de curățenie din Berlin. „Nici nu se compară ce câștigam în România cu ce câștig aici”, spune Ana. „Eu aici ajung și la 1.700 de euro. În România – ce vorbești? Mai mult de două, trei milioane nu am câștigat. Asta o fost acum 10 ani.”
Cea mai mare dorință a Anei e să-l aducă în Germania și pe fiul ei, care are acum 37 de ani și lucrează în Timișoara la un depozit de detergent. Compania a anunțat restructurări și Ana speră ca anul viitor să vină în Germania.
*Pentru diaspora, scrutinul este organizat pe parcursul a două zile, 5 și 6 decembrie.
Călătorim cu o autorulotă în comunitățile de români din Europa și încercăm să aflăm care sunt motivele care i-au făcut să plece din țară, ce a însemnat pentru familiile lor această schimbare și cum s-au integrat în noua lor țară și în noua lor viață. Poți citi aici seria Plecat, un proiect despre românii din diaspora.
Ca să ne permitem privilegiul de a lucra la materiale ample, de lungă durată, avem nevoie de susținerea ta. Donează și vei primi vederi Teleleu.
Le mulțumim prietenilor de la UniCredit Bank Romania, Epson România, Crama Corcova, Cooperativa FRUFRU și eSolutions.ro, care ne-au ajutat să pornim în această călătorie.
În noiembrie 2017, a apărut la editura Humanitas cartea noastră, Acasă, pe drum. 4 ani teleleu, despre comunitățile din România în care am trăit de când ne-am mutat într-o mașină și despre cum ne-a schimbat pe noi această experiență. Plecat va fi următoarea noastră carte, care va apărea tot la Editura Humanitas.
Fotografii ©Cosmin Bumbuț Text ©Elena Stancu